Ai plecat pentru ca ma iubesti! Scrisoare de la el !
Dintr-un milion de feluri tu ai ales doar unul prin care sa-mi arati cat ma iubesti: ai ales sa pleci!
Nu te-am intrebat nimic si nici nu am plans, mi-ai spus ca ma iubesti si ai plecat.
Nu intelegem de ce? Ma tot gandeam daca ma iubesti de ce ai ales sa pleci ? Ti-ai luat geamantanul din piele maron, laptopul si telefonul si ai iesit pe usa fara sa regreti nimic, ai iesit ca si cum fusesei in vizita la cineva...Am ramas cu privirea spre usa pentru mult timp dupa ce ai plecat, imarmurita de situatie cu ganduri si ganduri, cu o mie de intrebari fara raspuns ...am ramas singura.Nu-mi venea sa cred ca mi se intampla mie, vroiam sa ma trezesc si totul sa fi fost doar un vis urat...dar nu!
Au trecut zile si nopti nedormite, au trecut luni in care asteptam sa ma suni sau pur si simplu sa apari la usa sa-mi spui ca te-ai intors...
Nu am plans! Nu am simtit sa o fac dar asteptarea ta m-a imbatranit, mi-a secat sufletul si niciodata nu am inteles de ce ai plecat ...
Soarele imi batea in geam, intr-o dimineata de august si mi-am zis ca mi-ar prinde bine o primbare prin parc, un mic dejun sanatos inconjurata de aer curat si cald...Mi-am luat o camasa subtire, vaporoasa, o pereche de blugi scurti, mi-am luat gandurile cu mine si am plecat...
Era prima data dupa ani de zile in care ma decisesem sa ies, sa ma relaxez si sa incerc sa nu mai caut raspunsuri pentru nimic. Era prima data cand faceam ceva pentru mine...Priveam increzatoare cupluri ce se jucau printre copacii voiosi, copii cum desenau pe asfalt, batrani adormiti pe banci, priveam lumea care mi se parea dintr-o data atat de frumoasa... Off..am pierdut atatia ani din viata fara sa privesc in juru-mi, fara sa observ cat de frumos este sa traiesti...
Cafeaua asa cum imi place mie, ouale ochiuri si sunca presata aranjate frumos pe farfurie cu o rosie ca si ornament in forma de inima, imi erau servite... Dintr-o data eram fericita, simteam ca pot fi iarasi eu, cea de care uitasem cu mult timp in urma...De ce oare nu am facut asta mai inainte?
Cautand in geanta o bricheta sa-mi aprind tigarea, dau peste o bucata de hartie impaturita...Zic! Oare ce-o fi? Nu mai purtasem acea geanta de peste 2 ani....
Despaturesc curioasa acea bucata de hartie si incep sa citesc:
"Stiu ca te-am iubit! Te-am iubit enorm si te voi iubi toata viata! Te-am iubit asa cum nu am iubit pe nimeni si inima mi se rupe pentru ca trebuie sa plec, nu sunt demn de tine, nu te merit, nu stiu sa te pastrez si nu stiu ce sa fac cu tine! Esti singura femeie care ma face sa fiu eu, sa ma simt barbat adevarat, singura care imi da putere pentru a lupta, dar....
Sinceritatea ta, sufletul tau bun, sclipirea din ochi-ti calzi, grija pe care o ai cu mine ...offf...te vad ca mama a copiilor mei, sotie, prietena ...dar...
Esti o femeie puternica, nu ai nevoie de nimeni si nimic, asa cum esti tu, esti prea perfecta pentru mine, esti increzatoare si plina de speranta...dar...
Dar...am ales sa plec...Nu am forta sa te pastrez, nu am putere sa te ridic mai sus decat poti ajunge si singura si sunt sigur ca meriti mai mult decat iti pot eu oferi..
Trebuie sa plec, sa-ti dau libertatea de care ai nevoie, nu vreau sa te privez de tot ce viata iti ofera chiar acum cand ai nevoie mai mult sa te dezvolti si sa traiesti...Esti un copil frumos, esti o femeie desteapta, esti o iubita perfecta, esti prietena de care cu greu o sa ma pot desparti...esti femeia care m-a facut sa realizez ca mai am mult de trecut prin viata ca sa te pot merita...
Dar...plec ...este vina mea ...sunt un las ... ma sperie gandul ca intr-o zi te voi pierde..
Asta este felul meu de a-ti arata cat de mult te iubesc."
Nu te-am intrebat nimic si nici nu am plans, mi-ai spus ca ma iubesti si ai plecat.
Nu intelegem de ce? Ma tot gandeam daca ma iubesti de ce ai ales sa pleci ? Ti-ai luat geamantanul din piele maron, laptopul si telefonul si ai iesit pe usa fara sa regreti nimic, ai iesit ca si cum fusesei in vizita la cineva...Am ramas cu privirea spre usa pentru mult timp dupa ce ai plecat, imarmurita de situatie cu ganduri si ganduri, cu o mie de intrebari fara raspuns ...am ramas singura.Nu-mi venea sa cred ca mi se intampla mie, vroiam sa ma trezesc si totul sa fi fost doar un vis urat...dar nu!
Au trecut zile si nopti nedormite, au trecut luni in care asteptam sa ma suni sau pur si simplu sa apari la usa sa-mi spui ca te-ai intors...
Nu am plans! Nu am simtit sa o fac dar asteptarea ta m-a imbatranit, mi-a secat sufletul si niciodata nu am inteles de ce ai plecat ...
Soarele imi batea in geam, intr-o dimineata de august si mi-am zis ca mi-ar prinde bine o primbare prin parc, un mic dejun sanatos inconjurata de aer curat si cald...Mi-am luat o camasa subtire, vaporoasa, o pereche de blugi scurti, mi-am luat gandurile cu mine si am plecat...
Era prima data dupa ani de zile in care ma decisesem sa ies, sa ma relaxez si sa incerc sa nu mai caut raspunsuri pentru nimic. Era prima data cand faceam ceva pentru mine...Priveam increzatoare cupluri ce se jucau printre copacii voiosi, copii cum desenau pe asfalt, batrani adormiti pe banci, priveam lumea care mi se parea dintr-o data atat de frumoasa... Off..am pierdut atatia ani din viata fara sa privesc in juru-mi, fara sa observ cat de frumos este sa traiesti...
Cafeaua asa cum imi place mie, ouale ochiuri si sunca presata aranjate frumos pe farfurie cu o rosie ca si ornament in forma de inima, imi erau servite... Dintr-o data eram fericita, simteam ca pot fi iarasi eu, cea de care uitasem cu mult timp in urma...De ce oare nu am facut asta mai inainte?
Cautand in geanta o bricheta sa-mi aprind tigarea, dau peste o bucata de hartie impaturita...Zic! Oare ce-o fi? Nu mai purtasem acea geanta de peste 2 ani....
Despaturesc curioasa acea bucata de hartie si incep sa citesc:
"Stiu ca te-am iubit! Te-am iubit enorm si te voi iubi toata viata! Te-am iubit asa cum nu am iubit pe nimeni si inima mi se rupe pentru ca trebuie sa plec, nu sunt demn de tine, nu te merit, nu stiu sa te pastrez si nu stiu ce sa fac cu tine! Esti singura femeie care ma face sa fiu eu, sa ma simt barbat adevarat, singura care imi da putere pentru a lupta, dar....
Sinceritatea ta, sufletul tau bun, sclipirea din ochi-ti calzi, grija pe care o ai cu mine ...offf...te vad ca mama a copiilor mei, sotie, prietena ...dar...
Esti o femeie puternica, nu ai nevoie de nimeni si nimic, asa cum esti tu, esti prea perfecta pentru mine, esti increzatoare si plina de speranta...dar...
Dar...am ales sa plec...Nu am forta sa te pastrez, nu am putere sa te ridic mai sus decat poti ajunge si singura si sunt sigur ca meriti mai mult decat iti pot eu oferi..
Trebuie sa plec, sa-ti dau libertatea de care ai nevoie, nu vreau sa te privez de tot ce viata iti ofera chiar acum cand ai nevoie mai mult sa te dezvolti si sa traiesti...Esti un copil frumos, esti o femeie desteapta, esti o iubita perfecta, esti prietena de care cu greu o sa ma pot desparti...esti femeia care m-a facut sa realizez ca mai am mult de trecut prin viata ca sa te pot merita...
Dar...plec ...este vina mea ...sunt un las ... ma sperie gandul ca intr-o zi te voi pierde..
Asta este felul meu de a-ti arata cat de mult te iubesc."


Comments
Post a Comment